OCOPATÍE s. f. rău de transporturile terestre. (< fr. ochopathie, cf. gr. ochos, vehicul) Vezi definitia »

NEGÁȚIE, negații, s. f. 1. Faptul de a nega. ♦ Cuvânt, gest, fapt etc. care neagă, contrazice, contestă (ceva sau pe cineva). ♦ Functor logic pe baza căruia se contestă valoarea de adevăr susținută într-o afirmație. ♦ Cuvânt cu ajutorul căruia se neagă ideea exprimată de o propoziție sau de una dintre părțile ei. 2. (Fil.) Proces obiectiv de înlocuire a unor calități ale obiectelor prin altele, care asigură dezvoltării un sens ascendent; negare (2). – Din fr. négation, lat. negatio. Vezi definitia »

OOGAMÍE s.f. (Biol.) Unirea celulei sexuale femele cu cea masculă la alge și la ciuperci. [Gen. -iei. / < fr. oogamie, cf. gr. oon – ou, gamos – unire]. Vezi definitia »

GASTRULÁȚIE s. f. transformare a blastulei în gastrulă. (< fr. gastrulation) Vezi definitia »

ETEROSUGÉSTIE, eterosugestii, s. f. Sugestie provocată unei persoane sau unui grup de către altă persoană. – Cf. hétérosuggestion. Vezi definitia »