CÂRCIMĂRÍȚĂ s. f. v. cârciumăriță. Vezi definitia »

GALVANOTÉHNICĂ s.f. Parte a electrochimiei aplicate, care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia. [Gen. -iei. / cf. fr. galvanotechnique]. Vezi definitia »

noroitúră s.f. (reg.) loc cu mocirlă rezultat din inundații. Vezi definitia »

șcloforníță, șcloforníțe, s.f. (reg.; deprec.) femeie neglijentă. Vezi definitia »

PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin]. Vezi definitia »