INVOLÚCRU, involucre, s. n. (Bot.) 1. Totalitatea frunzișoarelor care se găsesc la baza unor flori sau a unor inflorescențe. 2. Lamă care învelește pălăria tânără a unor ciuperci, înainte ca aceasta să iasă din pământ. – Din fr. involucre, lat. involucrum. Vezi definitia »

FRU-FRÚ I. s. n. 1. foșnet ușor pe care îl produc țesăturile (de mătase). 2. (fig.) confuzie, agitație; entuziasm, avânt. II. adj. inv. frivol, ușuratic. (< fr. froufrou, it. fru-fru) Vezi definitia »

POLIÉDRU s.n. Corp solid cu mai multe fețe plane. [< fr. polyèdre, cf. gr. polys – numeros, hedra – față]. Vezi definitia »

INTERVALOMÉTRU s. n. dispozitiv mecanic atașat la un aparat fotografic automat, cu ajutorul căruia se reglează intervalul de timp dintre două expuneri succesive. (< engl. intervalometer) Vezi definitia »

ANTROPOLÁTRU, -Ă s. m. f. 1. cel care divinizează omul. 2. cel care adoră o divinitate reprezentată în forme umane. (< fr. anthropolâtre) Vezi definitia »