TRANCHÉT s. n. bucată de lemn care amortizează loviturile și frecările bordajului unei nave acostate de chei sau de o altă navă. (< fr. tranchet) Vezi definitia »

CATIHET (‹ ngr.) s. m. 1. (În Biserica primară) Trimisul lui Dumnezeu și al Bisericii, care împărtășește, prin viu grai, învățătura creștină, cel dintîi c. fiind Iisus Hristos. 2. (În accepția actuală) Persoană însărcinată cu predarea învățăturii creștine. Vezi definitia »

BREVÉT s. n. document cuprinzând titlul, distincția, calitatea acordate de o autoritate (de stat) și care presupune anumite drepturi. ♦ ~ de invenție = document eliberat inventatorului de către organul de stat competent, prin care i se recunoaște dreptul de a exploata în exclusivitate invenția, un anumit timp; patentă. (< fr. brevet) Vezi definitia »

CLICHÉT s.n. Pârghie de formă specială, oscilantă față de un capăt al ei, având de obicei rolul de a opri mișcarea unor organe de mașină. [Pl. -te, -turi. / < fr. cliquet]. Vezi definitia »

MUSAGÉT, musageți, s. m. Conducător al muzelor în antichitatea greco-romană. – Din fr. musagète. Vezi definitia »