COMPÚS, -Ă I. adj. alcătuit din mai multe elemente. ♦ (gram.) timp ~ = timp format cu ajutorul verbelor auxiliare; frunză ~ă = frunză având limbul alcătuit din mai multe foliole, dispuse pe un ax; inflorescență ~ă = inflorescență din mai multe inflorescențe simple; fruct ~ = fruct provenind dintr-o asemenea inflorescență. II. s. n. cuvânt rezultat prin compunere (3). III. s. m. combinație (3). (<compune) Vezi definitia »

CRIPTORÉBUS s. n. problemă enigmistică dificilă imagistic, în cadrul unui desen unitar, cu un titlu și o cheie, la care imaginile trebuie interpretate potrivit procedeului complex folosit în criptografie și rebus. (< fr. cryptorébus) Vezi definitia »

Pus în ramă Vezi definitia »

VÁLGUS s. n. (Med.) Deviație a piciorului în afară. – Din fr. valgus. Vezi definitia »

CLÁVUS s.n. 1. (Med.) Bătătură. 2. (Zool.) Parte a elitrelor unor insecte. [Pl. -suri. / < fr., lat. clavus]. Vezi definitia »