RADIOBALÍZĂ, radiobalize, s. f. Aparat terestru de radionavigație care indică trecerea unei aeronave deasupra unui anumit punct geografic, prin emiterea unor unde radioelectrice sau prin reflectarea unor unde radioelectrice recepționate; radiofar. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiobalise. Vezi definitia »

TÓPLIȚĂ, toplițe, s. f. (Reg.) 1. Izvor, pârâiaș cu apă caldă; ochi de apă care nu îngheață iarna. 2. Braț izolat, mort al unui râu; apă stătătoare, băltoacă. 3. Loc special amenajat într-o topliță (1, 2) pentru puieții de salmonide din incubatoare, în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele curgătoare. – Din sl. toplica. Vezi definitia »

BANDIÉRĂ s. f. pavilion al unei corăbii. (< it. bandiera) Vezi definitia »

SCÂRȚIITÚRĂ s. f. v. scârțâitură. Vezi definitia »

MÁTĂ s. f. produs metalurgic între minereul brut și produsul finit. (< fr. matte) Vezi definitia »