ESTÓN, -Ă, estoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Estoniei sau este originară de acolo; estonian. 2. Adj. Care aparține Estoniei sau populației ei, privitor la Estonia sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba estonă. – Din Estonia (n. pr.) (derivat regresiv). Vezi definitia »

TIRFÓN s. n. șurub de oțel cu filet triunghiular și capul jumătate rotund, continuat cu o prismă pătrată, care servește la fixarea șinelor de traverse. (< fr. tirefond) Vezi definitia »

APEIRÓN s. n. (fil.; la Anaximandru) element primar și cauză materială a lucrurilor, materie indeterminată și infinită (aerul, apa, focul și pământul). (< gr. apeiron) Vezi definitia »

REPORTOFÓN s. n. magnetofon special pentru reportaje. (< report/er/ + /magnet/ofon) Vezi definitia »

irmologhión, s.n. (înv.) carte care cuprinde melodii bisericești (irmoase). Vezi definitia »