MERÍNG s.n. Compoziție de cofetărie, spumoasă sau crocantă, realizată prin încorporarea zahărului în albuș de ou bătut; se folosește ca atare, ca o spumă, în lapte de pasăre, la acoperirea tartelor, pentru a da consistență cremelor și înghețatelor etc., iar prin coacere se realizează blaturi sau coji dulci și crocante, de diferite forme. [var. mereng; sin. bezea.] – Din fr. meringue, it. meringa. Vezi definitia »

ANTIFÁDING s.n. Reglaj (automat) al amplificării. [< fr. antifading]. Vezi definitia »

BITÁNG, -Ă, bitangi, -ge, s. m. și f. (Reg.; adesea adjectival) Copil nelegitim; bastard. – Din magh. bitang. Vezi definitia »

TRÁMPING s. n. transport de mărfuri cu nave care navighează din port în port, fără un intinerar fix. (< engl. tramping) Vezi definitia »

HUNTING [HÁNTING] s. n. piele pentru încălțăminte, asemănătoare cu antilopa. (< engl. hunting) Vezi definitia »