ORGANÍT, organite, s. n. Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei. – Din fr. organite. Vezi definitia »

puít², puítă, adj. (reg.; despre cai) care are o pată albă pe crupă. Vezi definitia »

CLORÍT, cloriți, s. m. Silicat natural hidratat de magneziu și fier, de culoare verde. – Din fr. chlorite. Vezi definitia »

greu de înghițit expr. care poate fi tolerat / suportat cu greu. Vezi definitia »

SORMAÍT s. n. Aliaj dur turnat pe bază de fier-crom, care conține și alte elemente precum și anumite cantități de carbon. – Et. nec. Vezi definitia »