COGNÁT s.m. Situația juridică a celui înrudit cu alții; legături naturale, în special pe linie femeiască, în dreptul roman. [< lat. cognatus]. Vezi definitia »

MAREȘALÁT, mareșalate, s. n. Funcția, demnitatea de mareșal. – Din fr. maréchalat. Vezi definitia »

FÉLDSPAT s.m. Mineral cu structură lamelară, care face parte din compoziția mai multor roci, mai ales a celor eruptive. [< germ. Feldspat, cf. fr. feldspath]. Vezi definitia »

FICÁT, ficați, s. m. Glandă-anexă a tubului digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă, formată din patru lobi și din vezicula biliară, care îndeplinește diferite funcții fiziologice importante în organism. ◊ Expr. (Fam.) A-l roade (sau a-l seca etc. pe cineva) la ficați = a) a simți o durere fizică puternică; b) (despre griji, necazuri) a necăji, a frământa, a chinui (pe cineva). A-l ustura (pe cineva) la ficați = a) a simți o durere fizică puternică; b) a produce (cuiva) un sentiment puternic de mânie, de regret, de ciudă etc. A-i îngheța (cuiva) ficații = a se înspăimânta. – Lat. ficatum (izolat din sintagma jecur ficatum „ficat de gâscă îngrășată cu smochine”). Vezi definitia »

NEPREGETÁT, -Ă, nepregetați, -te, adj. (Înv.) 1. (Despre oameni) Care nu pregetă să facă ceva, care nu are preget; harnic, neobosit. 2. (Despre acțiuni) Neîntrerupt, continuu, susținut; perseverent; p. ext. neprecupețit. – Ne- + pregetat. Vezi definitia »