TIMÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (om) lipsit de îndrăzneală, de încredere în sine; sfios, rușinos. II. adj. (fig.) modest (2). ◊ (adv.) cu timiditate. (< fr. timide, lat. timidus) Vezi definitia »

a fi în ofsaid expr. 1. (în fotbal sau în hochei) a fi în poziție neregulamentară de joc în terenul advers. 2. (fig.) a acționa în mod necinstit, a comite un act ilegal. 3. (intl.) a nu fi la curent cu ultimele evenimente. Vezi definitia »

SUBARÍD, -Ă adj. parțial arid. (< engl. subarid) Vezi definitia »

zaharoíd adj. m., pl. zaharoízi; f. zaharoídă, pl. zaharoíde Vezi definitia »

SMARÍD, smarizi, s. m. Pește marin migrator, lung până la 20 cm, cu corpul alungit, ușor turtit lateral, cu botul ascuțit și gura largă (Spicara smaris flexuosa). – Din lat. smaris, -idis. Vezi definitia »