CHÍMIC, -Ă, chimici, -ce, adj. Care aparține chimiei, privitor la chimie. ♦ Care utilizează substanțe și metode din domeniul chimiei. ◊ Curățătorie chimică. ◊ Creion chimic = creion cu mină violetă, fabricată sintetic, a cărui urmă de pe hârtie se șterge greu. – Din fr. chimique. Vezi definitia »

EPISÓDIC, -Ă, episodici, -ce, adj. Care ține de un episod; secundar, întâmplător, incidental. – Din fr. épisodique. Vezi definitia »

BUTÍLIC, -Ă, butilici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care conține în moleculă un radical obținut prin îndepărtarea unui atom de hidrogen din molecula butanului. ◊ Alcool butilic = butanol. – Din fr. butylique. Vezi definitia »

BEATÍFIC, -Ă adj. care beatifică. ◊ (s. m. f.) cel care trăiește o bucurie spirituală. (< fr. béatifique) Vezi definitia »

ANTISPASMÁTIC adj., s.n. (Medicament) antispasmodic. [Cf. germ. antispasmatisch] Vezi definitia »