GARGÁRĂ, gargare, s. f. 1. Clătire a gurii și a gâtului cu un lichid dezinfectant; gargariseală; (concr.) lichid dezinfectant folosit în acest scop. 2. Fig. (Peior.) Relatare nedeslușită sau fără șir, fără logică, lipsită de conținut. – Din ngr. gharghára. Vezi definitia »

COLEORÍZĂ s. f. țesut protector, în formă de teacă, de la vârful radiculei unor monocotiledonate. (< fr. coléorhise) Vezi definitia »

ARSENIÚRĂ s. f. compus al arsenului cu un metal. (< fr. arséniure) Vezi definitia »

ENTEROBIÁZĂ s.f. (Med.) Oxiuriază. [Pron. -bi-a-. / < fr. entérobiase]. Vezi definitia »

CORNÍȘĂ, cornișe, s. f. 1. Partea superioară, ieșită în afară și ornamentată, a zidului unei construcții, având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor. 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament, o mobilă etc., având rol decorativ. 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte, a unei faleze etc. [Var.: corníce s. f.] – Din fr. corniche. Vezi definitia »