Definita cuvantului hegelianism
HEGELIANÍSM s. m. doctrina lui Hegel, potrivit căreia principiul fundamental, activ, al lumii îl constituie „spiritul absolut”, o rațiune universală independentă de subiectul uman, pe care o consideră substanța și demiurgul realului. (< fr. hégélianisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu hegelianism
s.m. și f., Persoană cu competența de a conduce un audit. (ISO 9000:2000) Vezi definitia »
EMPIRIOMONÍSM s.n. Variantă a empiriocriticismului în Rusia, creată de A. Bogdanov, care susținea că lumea fizică este experiența „socialmente organizată” a „omenirii colective”. [Pron. -ri-o-. / < rus. empiriomonizm, cf. fr. empiriomonisme]. Vezi definitia »
DECEPȚIONÍSM s.n. Fenomen prezent în arta și literatura din sec. XIX, manifestat prin atitudine pesimistă față de realitatea socială, prin afirmarea unei dezamăgiri permanente și a unui sentiment de neîncredere în progres. [< decepție + -onism]. Vezi definitia »
DERMOGRAFÍSM s. n. Roșeață intensă a pielii, precis localizată și de durată, apărută în urma unei excitații ușoare. – Din fr. dermographisme. Vezi definitia »
LUTERANÍSM s. n. Doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esențială pentru mântuire credința și nu cultul religios, pe care l-a simplificat. – Din fr. luthéranisme. Vezi definitia »