Definita cuvantului helictită
HELICTÍTĂ s. f. denumire dată unor concrețiuni calcaroase în spirală care se formează pe pereții peșterilor, ramificându-se în toate direcțiile. (< fr. hélictite)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu helictită
TÂRJÁLĂ, târjeli, s. f. (Reg.) Băț ciobănesc lung, gros și noduros. – Din dârjală + târî. Vezi definitia »
DENTÍȚĂ, dentițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – Cf. dinte. Vezi definitia »
FÓDRĂ s. f. căptușeală din scânduri pe pereții care separtă încăperile unei nave. (< it. fodra) Vezi definitia »
BUBUITÚRĂ, bubuituri, s. f. Bubuit. [Pr.: -bu-i-] – Bubui + suf. -tură. Vezi definitia »
teáră (-éri), s. f. – Urzeală depănată pe sul. – Var. Mold. tară. Mr. teară „caimac”. Lat. tēla (Burlă, Conv. lit., XIV, 281; Pușcariu 1724; REW 8620), cf. it., prov., cat., sp. tela, fr. toile. Der. din per. tär „fir, fibră” (Lokotsch 2022) nu pare probabilă. Vezi definitia »