VAGMÍSTRU, vagmiștri, s. m. (Înv.) Grad de sergent-major de cavalerie sau de artilerie; persoană care avea acest grad si care se ocupa cu administrarea unui escadron sau a unei baterii. – Din rus. vahmistr, germ. Wachtmeister. Vezi definitia »

VOLTAMPERMÉTRU s.n. Instrument electric de măsură care indică direct produsul dintre valorile efective ale tensiunii și ale intensității unui curent electric. ♦ Instrument de măsură indicator, care poate fi folosit succesiv ca voltmetru și ca ampermetru. [< fr. voltampèremètre]. Vezi definitia »

CALÍBRU s. n. 1. diametru interior al unui tub, al țevii unei guri de foc; diametrul unei torpile etc.; greutatea unei bombe de aviație. 2. instrument de precizie cu care se verifică gradul de uzură a țevilor armamentului de infanterie. ◊ instrument pentru măsurarea și controlul dimensiunilor unor piese fabricate. 3. (fig.) mărime, proporție, calitate; (fam.) fel, soi. (< fr. calibre) Vezi definitia »

BIMÉMBRU, -Ă adj. cu două membre, cu doi membri. ♦ propoziție ~ă = propoziție în care există și subiectul și predicatul. (< it. bimembre) Vezi definitia »

ALGEZIMÉTRU s. n. instrument folosit în algezimetrie; algometru. (< fr. algésimètre) Vezi definitia »