BÓRNĂ s. f. 1. stâlp de marcaj din beton, lemn etc., la marginea drumurilor, de-a lungul unei frontiere etc. 2. piesă metalică aparținând circuitului electric interior al unui aparat, al unei mașini sau instalații, care asigură legătura cu un alt circuit. (< fr. borne) Vezi definitia »

PARACHERATÓZĂ s. f. cheratinizare incompletă a celulelor epiteliale ale stratului cornos al epidermei. (< fr. parakératose) Vezi definitia »

variántă (formă diferită de cea de bază) (-ri-an-) s. f., g.-d. art. variántei; pl. variánte Vezi definitia »

HOLOMORFÓZĂ s. f. (biol.) regenerare completă a unui organ. (< fr. holomorphose) Vezi definitia »

fíță s.f. (reg., înv.) termen de adresare; mătușă, tușă, tușică. Vezi definitia »