iíe, iii, iiuri, s.f. și n. (înv.) 1. Moalele burții la vite; flămânzare, deșert, stinghie. 2. Pielea care atârnă sub burta boului; gușă, salbă. 3. (la om) Măruntaie, cimț, rărunchi, viscere. 4. Chișița calului. Vezi definitia »

ZOOPATÍE, zoopatii, s. f. (Med.) Delir în care bolnavul crede că are animale în sau pe corp. – Din fr. zoopathie. Vezi definitia »

ANAGOGÍE s.f. 1. (Lit.) Figură de retorică prin care se trece de la particular la general. 2. Elevație către lucrurile spirituale; (spec.) interpretare mistică a Scripturii. [Gen. -iei. / < fr. anagogie, cf. lat., gr. anagoge]. Vezi definitia »

ACROMANÍE s. f. grad extrem de alienație mintală. (< fr. acromanie) Vezi definitia »

AFONÍE s. f. Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia. – Din fr. aphonie. Vezi definitia »