GRANDOMANÍE s. f. mania de a se crede mare, important. (< grando- + -manie²) Vezi definitia »

tireghíe (-íi), s. f. – 1. Drojdie, tartru, depunere, scursură. – 2. Piatră, mălură. – 3. Tartrat, acid de potasiu. – 4. Funingine. – 5. Apă de ploaie care se scurge cu multă tulbureală. – Var. (s)t(e)reg(h)ie, (s)tirigie, st(e)revie, stirevie. Ngr. τρυγία „drojdie” (Scriban; Gáldi 262), cf. bg. trigija „piatră”. Var. cu v sînt înv. și reproduc pronunțarea lui γ ngr. Celelalte ipoteze sînt improbabile: din lat. *stilligĭa (Cihac, I, 264; Koerting 9053; împotrivă, Densusianu, Rom., XXXIII, 286); din lat. *stiliginea, contaminare a lui stilla cu fuligineus (Giuglea, Cercetări, 20; Tiktin; Candrea), cf. ribagorz. estellesin; de la stiricidium (REW 8266). Vezi definitia »

NECROLATRÍE s.f. Cult exagerat pentru morți. [Gen. -iei. / < fr. nécrolâtrie, cf. gr. nekros – mort, latreia – cult]. Vezi definitia »

NECROFILÍE s.f. Perversiune sexuală remarcată la unii degenerați care practică relații sexuale cu cadavre; necrosadism. [Gen. -iei. / < fr. nécrophilie]. Vezi definitia »

TRANSPLANTOLOGÍE s. f. disciplină medicală care studiază organele sau țesuturile destinate transplantului (1). (< transplant + -logie) Vezi definitia »