peleág (-gă), adj. – Chel, fără păr. – Var. peleg. Origine necunoscută. Se folosește în Banat. Der. dintr-un sl. *plĕchŭ (Tiktin) este incertă, chiar și legătura cu felegos „zdrențăros” (Scriban). Cf. pilug ? Vezi definitia »

MICETOFÁG, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu ciuperci. [< fr. mycétophage, cf. gr. mykes – ciupercă, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

BALTÁG (‹ tc.) s. n. (În ev. med. în Moldova) Topor mic și ușor, cu două tăișuri și cu coadă lungă de lemn, folosit ca armă; era și semnul distinctiv al demnității de agă ♦ (În N Moldovei) Topor mic, ornamentat, purtat de vătășel la nuntă. Vezi definitia »

AFÁG, -Ă adj. (despre animale) care într-un anumit stadiu nu se hrănește. (< fr. aphage) Vezi definitia »

RIKSDÁG s.n. Denumire a parlamentului suedez. [Pron. ricsdag. / < fr. riksdag < cuv. suedez]. Vezi definitia »