BALNEOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul apelor minerale și al nămolurilor terapeutice, precum și cu studiul acțiunii lor curative. [Gen. -iei. / < fr. balnéologie, cf. lat. balneum – baie, gr. logos – studiu]. Vezi definitia »

BECISNICÍE, becisnicii, s. f. (Pop.) 1. Faptă de becisnic. 2. Starea omului becisnic. – Becisnic + suf. -ie. Vezi definitia »

HEMOCRINÍE s.f. (Biol.) Vărsare a hormonilor în sânge. [Gen. -iei. / < fr. hémocrinie, cf. gr. haima – sânge, krinein – a secreta]. Vezi definitia »

sfășíe, sfășíi, s.f. 1. (înv. și reg.) fâșie; bucată de carne (sfârtecată). 2. (reg.) curelușă împodobită cu ținte de alamă. 3. (reg.) bucată de pământ lungă și îngustă. 4. (reg.) sfert dintr-un miel care a fost tăiat; ciozvârtă. 5. (reg.) chimir. 6. (reg.) fire groase de cânepă din care se fac funii, bice. 7. (înv. și reg.) făclie cu care se pescuiește noaptea; fachie, fașcă. Vezi definitia »

ALTERCÁȚIE, altercații, s. f. (Rar) Schimb violent de cuvinte; ceartă. – Fr. altercation (lat. lit. altercatio, -onis). Vezi definitia »