Definita cuvantului hermeneutic
HERMENEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la hermeneutică. II. s. f. 1. știința sau arta de a interpreta vechile texte religioase, obscure, criptice; (p. ext.) rezultatul interpretării. 2. știința sau metoda interpretării fenomenelor culturii spirituale. ◊ ansamblul tehnicilor de descifrare a unui dat simbolic, teorie a procesului de interpretare a semnelor. (< fr. herméneutique, gr. hermeneutike, /II/ germ. Hermeneutik)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu hermeneutic
NUMISMÁTIC, -Ă, numismatici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu istoricul monedelor, al medaliilor vechi etc., studiind evoluția acestora din punctul de vedere al formei, al gravurii, al baterii, al circulației etc., precum și documentele conținând date referitoare la monede. 2. Adj. Care aparține numismaticii (1), privitor la numismatică. – Din fr. numismatique. Vezi definitia »
ERÓIC, -Ă, eroici, -ce, adj. Care ține de erou, caracteristic eroilor, cu calități de erou; p. ext. măreț, grandios. ♦ (Despre opere literare, artistice) Care are drept subiect faptele unor eroi. [Pr.: -ro-ic] – Din fr. héroïque, lat. heroicus. Vezi definitia »
HAGIOLÓGIC, -Ă, hagiologici, -ce, adj. Hagiografic. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiologique. Vezi definitia »
NEFRÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de rinichi; renal. // adj., s.n. (Medicament) folosit în bolile de rinichi. [Var. nefretic, -ă adj., s.m.f. / cf. fr. néphrétique]. Vezi definitia »
vânturátic (rar) adj. m., pl. vânturátici; f. vânturátică, pl. vânturátice Vezi definitia »