BALABAN, Alexandru T. (n. 1931, Timișoara), inginer chimist român. Acad. (1990), prof. univ. la București. Cercetări teoretice și experimentale prividn aplicații ale teoriei grafurilor în chimie, aromaticitatea, compușii heterociclici (săruri de piriliu, piridine etc.), compuși organici marcați. Vezi definitia »

HAVERSIÁN, -Ă adj. (despre un țesut osos compact) în care canalele nutritive sunt înconjurate de celule osoase dispuse în lamele concentrice. (< fr. haversien) Vezi definitia »

UNGUREÁN, ungureni, s. m. 1. Denumire dată populației (românești) din Transilvania, în special celei din vecinătatea fostelor provincii istorice Țara Românească și Moldova. 2. Numele unui dans popular; melodie după care se execută. – Ungur + suf. -ean. Vezi definitia »

chitán s.m. (reg.) făină amestecată cu tărâțe și coaptă în țest. Vezi definitia »

vătămán s. m., pl. vătămáni Vezi definitia »