MELIORÍSM s. n. concepție care proclamă posibilitatea de ameliorare continuă a lumii; denumire dată unor concepții sociale reformiste. (< fr. méliorisme) Vezi definitia »

IMORALÍSM s. n. Teorie care contestă valoarea normelor și judecăților morale dintr-o epocă dată, negând prin aceasta morala însăși. – Din fr. immoralisme. Vezi definitia »

POLISEMANTÍSM s. n. (Lingv.) Polisemie. – Din fr. polysémantisme. Vezi definitia »

TEHNOCRATÍSM s. n. orientare în politologia și sociologia contemporană potrivit căreia rolul în conducerea societății trebuie să revină nu factorilor politici (parlament, guvern), ci păturii tehnicienilor, specialiștilor în diferite ramuri ale științei. (< fr. technocratisme) Vezi definitia »

DAOÍSM s. n. elem. taoism. Vezi definitia »