ECTOPÍE s. f. (Med.) Poziție anormală a unui organ; heterotopie. – Din fr. ectopie. Vezi definitia »

HEMIMELÍE s.f. (Med.) Malformație congenitală caracterizată prin absența extremității mâinilor și picioarelor. [Gen. -iei. / < fr. hémimélie, cf. gr. hemi – jumătate, melos – extremitate]. Vezi definitia »

DISCÍZIE s. f. secționare. ◊ (med.) incizie a capsulei cristalinului în operația de cataractă. (< fr. discission, lat. discissio) Vezi definitia »

EVENTRÁȚIE s. f. 1. deschidere operatorie a abdomenului. 2. ieșire masivă, exagerată, a viscerelor din abdomen sub piele. (< fr. éventration) Vezi definitia »

APREHÉNSIE s.f. v. aprehensiune. Vezi definitia »