SIRÉNĂ s.f. I. (Mit.) Ființă fabuloasă, jumătate femeie și jumătate pește, care ademenea prin cântecele ei pe corăbieri în locuri primejdioase, unde aceștia își găseau moartea. ♦ (Fig.) Femeie seducătoare. II. 1. Aparat emițător de sunete de mare intensitate, cu care se dau semnalele în fabrici, în navigație etc. sau în cazuri de alarmă. 2. Aparat folosit în laborator pentru măsurarea înălțimii sunetelor. [< fr. sirène, it. sirena, cf. lat. siren]. Vezi definitia »

REGÁLĂ¹ s.f. (Liv.) Drept considerat ca inerent monarhiei. [< fr. régale]. Vezi definitia »

DEVELOPÉZĂ s.f. Utilaj folosit la developarea, fixarea și spălarea filmului aerofotogrammetric. [< developa]. Vezi definitia »

pícsă, pícse, s.f. (reg.) 1. cutie. 2. pușculiță. 3. tabacheră. 4. vas în care se ține unsoarea pentru car. 5. corn în care se păstrează praful de pușcă. 6. stup. 7. piesă de tablă care leagă între ele foalele de suflat fumul asupra stupilor. 8. bucșă (la roata carului). Vezi definitia »

STREPTOMICINOREZISTÉNȚĂ s. f. însușirea unui microb de a fi devenit streptomicinorezistent. (< fr. streptomycino-résistance) Vezi definitia »