valénță s. f., g.-d. art. valénței; pl. valénțe Vezi definitia »

XÍSMĂ s.f. (Med.) Bucăți de membrane în scaune diareice. (din fr. xysme) Vezi definitia »

chíseliță (chíselițe), s. f. – Supă acidulată preparată din fructe crude sau din plante cu gust acru. – Var. chisăliță, pisăliță. Din sl. kiselŭ „acru”, cf. sb. kȉselica, bg. kiselica, rut. kyselyca, toate cu sensul din rom., ceh. kyselice „marmeladă de fructe”, rus. kiselĭ „jeleu de fructe” (Cihac, II, 50; Berneker 678; Conev 88). Cea de a doua var. este un hiperurbanism care presupune o legătură cu a pisa „a toca, a sfărîma”. – Der. chisăliți, vb. (a toca). Cf. chișleag, chiznovat. Vezi definitia »

CLEMÉNȚĂ s.f. (Rar) Iertare, indulgență, îndurare, milă, bunătate, blândețe. [Cf. lat. clementia, it. clemenza]. Vezi definitia »

ÁNTĂ s. f. pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. (< fr. ante) Vezi definitia »