hreán (-éni), s. m. – Ridiche sălbatică (Cochlearia Armoracia). – Var. (Trans.) herean. Mr. hrean. Sl. chrĕnŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Conev 48), cf. bg. hren, rus. chren. – Der. hreaniță, s. f. (plantă, Bunias Erucago); hreniță (var. hrăniță), s. f. (plantă, Lepidium draba, campestre, sativum); hrenoasă, s. f. (varietate de muștar sălbatic, Sinapis arvensis); hrenui, vb. (Mold., a amărî, a supăra). Vezi definitia »

ASTIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al pliocenului. (< fr. astien) Vezi definitia »

ACUSTICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în acustică. (< fr. acousticien) Vezi definitia »

ȘPAN s.n. 1. Așchie de lemn sau de metal provenită din prelucrarea acestora la strung, la freză etc. 2. Despicătură tăiată din butuci de brad, din care se fac șindrile sau doage. [Pl. șpanuri, (s.m.) șpani. / < germ. Span]. Vezi definitia »

GUARDAMÁN s.n. (Mar.) Apărătoare de mină făcută din piele, folosită de marinari la cusutul velelor, având între degetul mare și podul palmei un mic disc metalic cu care se împinge acul. [Pron. guar-. / < it. guardamano]. Vezi definitia »