HÁSPEL s.n. 1. Mașină folosită la finisarea țesăturilor, pentru fierberea și vopsirea pânzei etc. 2. Depănătoare, mașină de depănat. [Pron. haș-pel, pl. -uri. / < germ. Haspel]. Vezi definitia »

PNEUMOCÉL s.n. (Med.) Hernie a plămânului. [< fr. pneumocèle, cf. gr. pneuma – aer, kele – hernie]. Vezi definitia »

BLONDEL [blõdél], Nicolas François (1618-1686), arhitect, inginer și urbanist francez. Teoretician al stilului clasic din epoca lui Ludovic al XIV-lea. Primul director al Academiei de Arhitectură. Vezi definitia »

RUBICÉL, rubiceli, s. m. (Min.) Varietate de cuarț de culoare roșie-violetă. – Din fr. rubicelle. Vezi definitia »

pumnușél, pumnușéi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) manșetuță încrețită și brodată la cămășile țărănești; pumnășel. Vezi definitia »