TURÁȚIE s. f. 1. număr de rotații efectuate de un corp în mișcare circulară uniformă într-o unitate de timp. 2. rotație. (< tur + -ație) Vezi definitia »

GEOCHIMÍE s. f. știință care studiază constituția chimică a globului terestru. (< fr. géochimie) Vezi definitia »

ASFIXÍE, asfixii, s. f. Oprire, curmare a respirației (provocată de absorbirea unui gaz otrăvitor, de înecare etc.); înnăbușire, sufocare. – Fr. asphyxie (< gr.). Vezi definitia »

ESCHATOLOGÍE s.f. v. escatologie. Vezi definitia »

ARMĂȘÍE s. f. (Înv.) Funcția de vel-armaș. ♦ Instituție în fruntea căreia se afla vel-armașul. – Din armaș + suf. -ie. Vezi definitia »