cucuiátă s.f. (pop.) biserica și curtea ei (puse de obicei pe deal). Vezi definitia »

RENITÉNȚĂ s. f. (med.) rezistență la apăsare a unui organ sau tegument. (< fr. rénitence) Vezi definitia »

teracótă (-te), s. f. – Produs ceramic pentru sobe, obiecte ornamentale etc. It. terra cotta. Vezi definitia »

ACROBLASTÉZĂ s. f. ieșire a tubului germinativ prin vârful sporului, la licheni. (< fr. acroblastèse) Vezi definitia »

HIPERBÁTĂ s.f. Adaos pe care scriitorul sau vorbitorul îl face după încheierea unui enunț. ♦ Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale. [Var. hiperbat s.n. / < fr. hyperbate, cf. gr. hyperbaton]. Vezi definitia »