AVANGARDÍSM s.n. 1. Atitudinea unor elemente pseudorevoluționare care au tendința de a-și asuma abuziv un rol de avangardă, de a recurge la măsuri și lozinci premature în raport cu etapa istorică respectivă. 2. Direcție artistică complexă și eterogenă, care, afișând o respingere totală a formelor și a tradițiilor consacrate, proclamă ostentativ și polemic necesitatea înnoirii; avangardă artistică. [< avangardă + -ism]. Vezi definitia »

1. s.m. Persoană născută și crescută în Baia de Aramă. 2. adj., s.m. (Locuitor) din Baia de Aramă. Vezi definitia »

PEDAGOGÍSM s. n. (Rar) Manie pedagogică, exagerare în folosirea metodelor pedagogice. – Din fr. pédagogisme. Vezi definitia »

MONOTEÍSM s.n. Religie care recunoaște existența unei singure divinități. [Pron. -te-ism. / < fr. monothéisme, cf. gr. monos – unic, theos – zeu]. Vezi definitia »

PROTECȚIONÍSM s. n. Politică economică a unui stat, care urmărește protejarea temporară, parțială sau totală a industriei și a agriculturii indigene prin aplicarea unui regim vamal cu tarife ridicate la mărfurile de import, prin restricții valutare etc. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. protectionnisme. Vezi definitia »