ERMETÍSM s. n. Tendință în literatură, mai ales în poezie, de a folosi, uneori cu ostentație, un limbaj obscur, dificil, criptic. – Din fr. hermétisme. Vezi definitia »

POLEMÍSM s. n. Caracter polemic. – Polemică + suf. -ism. Vezi definitia »

MONOLINGVÍSM s. n. Întrebuințare a unei singure limbi (cea maternă) de către același individ sau același grup social. – Din fr. monolinguisme. Vezi definitia »

MAHOMEDANÍSM s. n. Religie monoteistă întemeiată în sec. VII de Mahomed; islamism, mahometism, islam. – Din fr. mahométanisme (după mahomedan). Vezi definitia »

DIVERSIONÍSM s. n. Atitudine, manifestare cu caracter de diversiune. [Pr.: -si-o-] – Diversiune + suf. -ism. Vezi definitia »