TETRALOGÍE s. f. 1. (ant.) reunire de patru piese (trei tragedii și o dramă satirică) pe care poeții tragici greci le prezentau la concursurile publice. 2. serie de patru opere literare sau muzicale legate între ele printr-o temă comună. 3. tetradă (1). (< fr. tétralogie) Vezi definitia »

DINAMOLOGÍE s.f. (Liv.) Studiu asupra forțelor, considerate în abstract. [Gen. -iei. / < fr. dynamologie, cf. gr. dynamis – forță, logos – studiu]. Vezi definitia »

iepurăríe s.f. (înv.) frică, lașitate, poltronerie. Vezi definitia »

BREZÁIE, brezăi, s. f. 1. Joc cu caracter de pantomimă, asemănător cu capra sau cu turca, aparținând teatrului folcloric, întâlnit mai ales în Muntenia. 2. Personaj mascat, cu cap de animal sau de pasăre, îmbrăcat cu zeghe, împodobit cu panglici și petice colorate. – Et. nec. Vezi definitia »

HIPOPATOLOGÍE s. f. disciplină care studiază bolile și defectele calului. (< fr. hippopathologie) Vezi definitia »