ICONOLOGÍE s.f. 1. Știință care studiază atributele ce caracterizează zeitățile unei mitologii, necesare artiștilor pentru a reprezenta personajele respective. ♦ (Arte) Disciplină care studiază și interpretează reprezentările folosite în artele plastice. 2. Ramură a paleontologiei care se ocupă cu studiul urmelor de locomoție lăsate de vertebrate pe unele sedimente. [< fr. iconologie, cf. gr. eikon – imagine, logos – studiu]. Vezi definitia »

LÉCȚIE s. f. 1. formă de bază a organizării muncii didactice, prin care se transmit elevilor anumite cunoștințe într-o unitate de timp; oră de școală consacrată unei anumite discipline. ♦ a da (sau a lua) ~ ții = a (se) medita (2) în particular. ◊ temă, ceea ce elevul are de învățat la o materie într-o zi. 2. (fig.) învățătură morală, experiență (culeasă în urma unei întâmplări etc.). 3. dojană, mustrare. (< germ. Lektion, lat. lectio) Vezi definitia »

LOMBOTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a regiunii lombare. (< fr. lombotomie) Vezi definitia »

ILEORECTOSTOMÍE s. f. anstomoză între intestinul subțire și rect. (< fr. iléo-rectostomie) Vezi definitia »

ENTOMOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor. – Din fr. entomologie, germ. Entomologie. Vezi definitia »