RĂSTOÁCĂ, răstoace, s. f. Loc, gârlă unde o apă este puțin adâncă. ♦ Braț al unui râu abătut din matca lui și secat pentru a putea prinde pește. – Din sl. *rastokŭ. Vezi definitia »

ARBALÉTĂ s. f. 1. armă din evul mediu constând dintr-un arc montat pe un suport, care servea la aruncat săgeți sau proiectile. 2. armă folosită la vânătoarea sub apă. (< fr. arbalète) Vezi definitia »

RAPIÉRĂ s.f. (Rar) Spadă cu lama fină. [Pron. -pi-e-. / < fr. rapière]. Vezi definitia »

TIREOSTIMULÍNĂ s. f. hormon hipofizar tireotrop care reglează formarea tiroxinei. (< fr. thyréostimuline) Vezi definitia »

poftoreálă, poftoréli, s.f. (înv.) repetare, recidivă. Vezi definitia »