POPÍC, popice, s. n. 1. (La pl.) Joc distractiv la care se folosesc nouă bucăți de lemn cilindrice, fasonate la strung și așezate într-o anumită ordine, jucătorii urmărind să răstoarne cât mai multe dintre ele de la distanță, cu o bilă mare de lemn aruncată pe un jgheab; (și la sg.) fiecare dintre cele nouă piese ale jocului. ♦ (La pl.) Popicărie. 2. Piesă mică de lemn folosită ca proptea în construcția tunelurilor. [Var.: (reg.) popícă s. f.] – Pop¹ + suf. -ic. Vezi definitia »

BIOPLÁSTIC, -Ă adj. referitor la proprietatea celulelor vii de a se reface în urma distrugerilor suferite. (< fr. bioplastique) Vezi definitia »

PERIFRÁSTIC, -Ă adj. Exprimat prin perifrază. ♦ (Gram.) Formă perifrastică = formă verbală compusă cu ajutorul verbului auxiliar „a fi”. [< fr. périphrastique]. Vezi definitia »

v'âlnic s. n., pl. v'âlnice Vezi definitia »

FONOMÍMIC, -Ă adj. metodă ~ă = metodă de însușire a literelor de către copii, constând în fixarea sunetului vizual prin gestică și mimică; fonomimie. (< it. fonomimico) Vezi definitia »