DOCTORÍE, doctorii, s. f. Preparat, substanță care se folosește pentru vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli; medicament, leac. [Var.: (pop.) doftoríe s. f.] – Doctor + suf. -ie. Vezi definitia »

mamoníe s.f. (înv.) bogăție. Vezi definitia »

ULTRAMICROTOMÍE s. f. secționare a preparatelor tisulare în felii foarte subțiri pentru a fi studiate cu ultramicroscopul. (< ultra- + microtomie) Vezi definitia »

OXIMETRÍE s. f. (Med.) Determinare a cantității de oxigen din hemoglobina; cantitate de oxigen conținută de hemoglobina sangvină. – Din fr. oxymétrie. Vezi definitia »

OBSERVÁȚIE, observații, s. f. 1. Procedeu al cunoașterii științifice care constă în contemplarea metodică și intenționată a unui obiect sau a unui proces; observare, cercetare, examinare; studiu. ♦ Supraveghere, urmărire; spec. supraveghere medicală (a unui bolnav). Bolnav ținut sub observație. ◊ Foaie de observație = formular în care se notează istoricul și descrierea bolii, rezultatele examenului clinic și al analizelor de laborator, evoluția bolii și fazele tratamentului urmat de bolnav în timpul spitalizării acestuia. 2. Remarcă, constatare. 3. Obiecție critică; p. ext. mustrare, dojană, reproș. – Din germ. Observation, fr. observation, lat. observatio. Vezi definitia »