MONOFÓNĂ, monofone, adj. (Muz.; despre melodie) Care este executat de o singură voce sau de un singur instrument. – Din monofonie (derivat regresiv). Vezi definitia »

EROÍNĂ s.f. 1. Femeie plină de virtute și de curaj eroic, femeie vitează, curajoasă. 2. Personaj principal feminin al unei opere literare; (p. ext.) femeie care este personajul principal al unei întâmplări. [< fr. héroïne]. Vezi definitia »

trântă, trânte s. f. 1. denunț. 2. căzătură. Vezi definitia »

SUCEÁLĂ, suceli, s. f. Faptul de a (se) suci; (în special) faptul de a fi sucit² la minte sau lipsit de rațiune; fire, apucătură de om sucit²; sminteală, aiureală, scrânteală. – Suci + suf. -eală. Vezi definitia »

SPINÉTĂ s. f. vechi instrument muzical cu coarde și claviatură, asemănător clavecinului. (< it. spinetta) Vezi definitia »