CENTRÍSM s. n. 1. curent politic oportunist și conciliatorist în sânul partidelor social-democratice, caracterizat printr-o poziție de mijloc, situată între oportuniștii fățiși și aripa revoluționară marxistă. 2. tip de coaliție politică ce grupează, împotriva partidelor situate la extreme, forțele situate la centru. (< fr. centrisme, rus. țentrizm) Vezi definitia »

GESTALTÍSM [GHE-ȘTAL-] s. n. concepție psihologică potrivit căreia fenomenele psihice reprezintă structuri, configurații integrale, realități primordiale ireductibile la o simplă însumare a elementelor componente; configuraționism, structuralism (3). (< fr. gestaltisme) Vezi definitia »

SELECȚIONÍSM s. n. Teorie care admite existența selecției naturale în biologie; darwinism. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. sélectionnisme. Vezi definitia »

AUGUSTINÍSM s.n. Doctrina augustinilor. [< fr. augustinisme]. Vezi definitia »

TRIPARTÍSM s. n. coaliție guvernamentală din trei partide politice. (< fr. tripartisme) Vezi definitia »