INVARIÁNȚĂ s. f. menținere neschimbată a unei mărimi, a unui sistem de numere într-o transformare anumită; stabilitate, fixitate. (< fr. invariance) Vezi definitia »

THÉMĂ s. f. diviziune teritorial-administrativă și militară a Imperiului Bizantin în care cele două puteri – ostășească și civilă – erau încredințate unui strateg numit de împărat și dependent direct de acesta. (< fr. thème, gr. thema) Vezi definitia »

a avea potera-n cârcă expr. (intl.) a fi căutat de poliție: a fi dat în urmărire generală Vezi definitia »

STALAGMÍTĂ, stalagmite, s. f. Depunere calcaroasă de formă conică fixată cu baza pe podeaua unor goluri subterane (peșteri, galerii), rezultată din depunerea, de-a lungul timpului, a calcitului din picăturile de apă care se scurg din vârful stalactitelor. – Din fr. stalagmite. Vezi definitia »

GRAMATICĂ s. f. 1. Ansamblu de reguli privitoare la modificarea formelor cuvintelor și la îmbinarea lor în propoziții. 2. RamurĂ? a lingvisticii care se ocupĂ? cu studiul sistematic al tuturor elementelor constitutive ale unei limbi; studiul structurii gramaticale a unei limbi (morfologia și sintaxa). 3. (p. anal.) Ansamblu de reguli ale unei arte, tehnici sau științe. â?? (inform.) mulțime finitĂ? de reguli care definesc un limbaj. -Din lat. Grammatica Vezi definitia »