METODÍSM s.n. Doctrină mistică cu principii morale foarte severe, practicată de o sectă anglicană întemeiată în sec. XVIII. [< fr. méthodisme]. Vezi definitia »

NAZIFASCÍSM s.n. Uniune între nazismul german și fascismul italian, intervenită în ultima parte a celui de-al doilea război mondial. [Cf. it. nazifascismo]. Vezi definitia »

CEREMONIALÍSM s.n. Respectare strictă și mărginită a anumitor ceremonialuri (religioase). [Pron. -ni-a-. / < fr. cérémonialisme]. Vezi definitia »

ULTRAÍSM s.n. 1. Politică a acelora care pledează pentru măsuri extreme; părere extremistă. 2. Orientare suprarealistă în literatura spaniolă interbelică. [< germ. Ultraismus]. Vezi definitia »

AUTOCRATÍSM s. n. Concepție, doctrină bazată pe autocrație (1). [Pr.: a-u-] – Din autocrat + suf. -ism. Vezi definitia »