PLĂCINȚÍCĂ, plăcințele, s. f. 1. Diminutiv al lui plăcintă; plăcintuță. 2. (Bot.; reg. la pl.) Bulbuci (Trollius europaeus). – Plăcintă + suf. -ică. Vezi definitia »

SIMBIÓZĂ s.f. Asociere a două viețuitoare din specii diferite, care își duc viața în comun. ♦ (Fig.) Unire strânsă, intimă; prietenie. [Pron. -bi-o-. / < fr. symbiose, cf. gr. syn – cu, bios – viață]. Vezi definitia »

șugúță s.f. (reg.) cuvînt cu care se cheamă caprele; șugulică, șuguriță, sică. Vezi definitia »

SOCIOGENÉZĂ s. f. 1. procesul de trecere de la hoarda primitivă a antropoizilor la societatea umană. 2. denumire dată factorilor psihogeni de ordin social, care provoacă boli psihice. (< fr. sociogenèse) Vezi definitia »

clofúșniță, clofúșnițe, s.f. (reg.) femeie stricată, depravată. Vezi definitia »