Definita cuvantului mirare
MIRÁRE, mirări, s. f. Faptul de a (se) mira. 1. Nedumerire; surprindere. ◊ Loc. adj. și adv. De mirare = surprinzător, uimitor. ◊ Expr. N-ar fi de mirare să... = e posibil să..., ne putem aștepta să... (Pop.) A-i fi cuiva de(-a) mirare(a) = a fi nedumerit, surprins, a se mira. 2. (Înv.) Admirație. ◊ Loc. adj. (Vrednic) de mirare = care merită admirație; minunat, admirabil. – V. mira1.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mirare
ÎMPĂIENJENÍRE s. f. Acțiunea de a (se) împăienjeni și rezultatul ei; fig. tulburare, încețoșare a vederii. [Pr.: -pă-ien-. – Var.: (reg.) împăiejeníre, împăinjeníre s. f.] V. împăienjeni. Vezi definitia »
CAPOTÁRE s. f. Acțiunea de a capota și rezultatul ei. – V. capota. Vezi definitia »
INTERFAȚÁRE, interfațări, s. f. (Electron.) Interconectare a părților unui sistem sau a unor aparate astfel încât ele să își poată îndeplini funcția în mod corect coordonat. – De la interfață2. Vezi definitia »
FESTONÁRE, festonări, s. f. Acțiunea de a festona și rezultatul ei. – V. festona. Vezi definitia »
CREÁRE s.f. Acțiunea de a crea; înfăptuire, producere, concepere. [< crea]. Vezi definitia »