EPIGASTRORAFÍE s. f. sutură a unei hernii epigastrice. (< fr. épigastrorrhaphie) Vezi definitia »

INDÚCȚIE s.f. 1. (Log.) Formă de raționament prin care se realizează trecerea de la particular la general. ♦ Procedeu de demonstrare a propozițiilor generale în matematică și în alte științe deductive. ♦ Concluzie obținută prin inducție (1). 2. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție dintr-un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într-un alt centru nervos. 3. Producere sau influențare a unui fenomen ori proces sub acțiunea unor stimuli, factori, enzime etc. ♦ (Electr.) Producere a unui curent electric într-un circuit prin varierea fluxului magnetic. [Gen. -iei, var. inducțiune s.f. / cf. lat. inductio, fr. induction, rus. indukțiia]. Vezi definitia »

ZURALÍE, zuralíi, s.f. 1. (Var.) Zoralie. 2. (Adjectival) Cu mișcări vii. (cf. zoralie) Vezi definitia »

ALIMENTÁȚIE, alimentații, s. f. Alimentare. – Fr. alimentation. Vezi definitia »

CARDIOPATÍE s.f. Boală de inimă. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardiopathie, cf. gr. kardia – inimă, pathos – suferință]. Vezi definitia »