Definita cuvantului ic
-ÍC, -Ă suf. 1. „referitor la...”, „propriu...”. 2. (chim.) „oxacid; sare metalică”. 3. „de forma”, „cu aspect”. (< fr. -ique, engl. -ic, germ. -isch, cf. lat. -icus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ic
FLOGÍSTIC, -Ă I. adj. de ardere; provenind din ardere. II. s. n. 1. substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea; flogiston. 2. agent capabil să producă o inflamație. (< fr. phlogistique) Vezi definitia »
TETRAATÓMIC, -Ă adj. (despre molecule) din patru atomi. (< fr. tétratomique) Vezi definitia »
ANATOMOCLÍNIC, -Ă adj. (med.) metodă ~ă = metodă de observație constând în a recunoaște pe viu modificările patologice ale organelor profunde. (< fr. anatomo-clinique) Vezi definitia »
ANDEZÍTIC, -Ă, andezitici, -ce, adj. Referitor la andezit, de andezit. – Din fr. andésitique. Vezi definitia »
PALEOGEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la paleogeografie. [< fr. paléogéographique]. Vezi definitia »