IÓNIC¹, -Ă I. adj. 1. ordin ~ = ordin arhitectonic cu coloane zvelte și capitelul cu două volute laterale. ◊ (despre elemente arhitectonice, clădiri) în stil ionic. 2. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală coincide cu aceea a modului major natural. II. s. m. picior de vers antic format din două silabe lungi și două scurte. ◊ (adj.) ritmul corespunzător. (< fr. ionique, lat. ionicus) Vezi definitia »

SISTEMÁTIC, -Ă, sistematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care se bazează pe un anumit sistem sau are în vedere constituirea unui sistem, care se referă la un sistem sau este alcătuit după un anumit sistem. ♦ (Substantivat, f.) Mod de împărțire, de sistematizare. ♦ (Adesea adverbial) Care se efectuează după un plan, după o metodă dinainte gândită; metodic, organizat; p. ext. care se exercită cu stăruință și cu perseverență. 2. S. f. (Biol.) Știință care studiază diversitatea organismelor vegetale și animale, diferențele și înrudirile dintre ele; taxonomie. – Din fr. systématique. Vezi definitia »

PERICÁRDIC, -Ă, pericardici, -ce, adj. Care aparține pericardului, privitor la pericard. – Din fr. pericardique. Vezi definitia »

HEMIPLÉGIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hemiplegie. (< fr. hémiplégique) Vezi definitia »

ORATÓRIC, -Ă adj. Referitor la orator sau la oratorie. [< orator + -ic]. Vezi definitia »