Definita cuvantului ictus
ÍCTUS s. n. 1. accent care cade pe una din componentele unui picior metric. 2. partea cea mai reliefată a unui motiv melodic, asupra căreia cade accentul. 3. (med.) atac morbid, subit; șoc. (< fr., lat. ictus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ictus
ANTITRÁGUS s. n. una dintre proeminențele pavilionului urechii, opusă și posterioară tragusului. (< fr. antitragus) Vezi definitia »
VÍRUS, virusuri, s. n. Agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase; p. ext. toxina acestui agent. ♦ Fig. Sursă a unui rău moral. [Pl. și: (m.) viruși]. – Din fr., lat. virus. Vezi definitia »
CÁRUS s. n. (med.) starea cea mai gravă, ultimă a comei. (< fr. carus) Vezi definitia »
RUS3, ruși, s. m. (Entom.) Șvab1, Blatta germanica. (din rus2) Vezi definitia »
SUPRAPRODÚS, -Ă, supraproduși, -se, adj. v. SUPRAPRODUCE. – [NODEX] Vezi definitia »