arșíc (arșíce), s. n. – 1. Os, astragal, folosit la un joc de copii. – 2. (pl.) Numele jocului de copii la care se folosește arșice. – Var. (rar) așic. Mr. așic. Tc. așik (Șeineanu, II, 26; Lokotsch 124; Th. Capidan, Le jeu aux osselets chez les Roumains, les Slaves et les Albanais, REB, I, 217-31); cf. alb. a(r)sik, bg. asik, sb. arsik. – Der. arșicar, s. m. (jucător de arșice). Vezi definitia »

HIPODÉRMIC, -Ă adj. Subcutanat. [< fr. hypodermique]. Vezi definitia »

ELECTROMECÁNIC, -Ă adj. Referitor la electromecanică. ♦ (Despre dispozitive mecanice) Comandat electric. [Cf. fr. électromécanique]. Vezi definitia »

ANALÓGIC, -Ă, analogici, -ce, adj. Întemeiat pe analogie, produs prin analogie. ◊ Modificare analogică = schimbare a unui element din limbă sub influența unui alt element asemănător. 2. (Electron.; despre semnale) A cărui valoare poate fi reprezentată printr-o funcție continuă în timp, putând lua o infinitate de valori cuprinse în domeniul său de variație. 3. (Electron.; despre aparate, dispozitive, instrumente și sisteme) Care generează, măsoară, prelucrează și stochează semnale analogice (1). – Din fr. analogique, lat. analogicus. Vezi definitia »

NĂSTRÚȘNIC, -Ă, năstrușnici, -ce, adj. 1. Care iese din comun; neobișnuit, ciudat, bizar. 2. Care depășește cu mult (prin proporții, intensitate, calitate etc.) limitele obișnuite; extraordinar, strașnic, grozav. – Cf. sl. nestruženŭ. Vezi definitia »