OTOCÍST, otociste, s. n. (Anat.) Organ auditiv al nevertebratelor, format dintr-o veziculă cu celule ciliate plină cu lichid și cu numeroase otolite; statocist. – Din fr. otocyste. Vezi definitia »

PREIMPERIALÍST, -Ă adj. Anterior imperialismului. [< pre- + imperialist, după rus. doimperialisticeskii]. Vezi definitia »

PROTÍST s.m. (Biol.) Organism unicelular care are caractere vegetale și animale. [< fr. protiste, cf. gr. protistos – cel dintâi]. Vezi definitia »

DUECENTÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Om de cultură) aparținând sec. XIII din Italia. [Pron. du-e-, var. ducentist, -ă adj., s.m.f. / < it. duecentista]. Vezi definitia »

BIOPLÁST s. n. 1. particulă citoplasmatică vie capabilă de a se reproduce singură. 2. material plastic degradabil, obținut din polimeri și amidon. (< engl. bioplast) Vezi definitia »